Repausul săptămânal


Regula generală: repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive.
Cazul 1: În general, pentru majoritatea activităţilor desfăşurate, acest repaus este acordat la sfârşitul săptămânii în zilele de sâmbătă şi duminică. În acest caz, nu este prevazută nici o compensaţie suplimentară.
Cazul 2: Programul normal de activitate cuprinde una sau chiar cele două din zilele clasice de repaus săptămânal. În acest caz, atât programul de desfăţurare a activităţii (programul de muncă este de la …..-se va specifica ziua de începere a activităţii- până la …- se va specifica ultima zi de lucru săptămânal), cât şi noile zile stabilite pentru repausul săptămânal, vor fi stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
Dat fiind faptul că salariaţilor le este stabilit un alt interval pentru efectuarea repausului săptămţnal (şi în acest caz vorbim de 2 zile consecutive), decât cel prevăzut în cazul 1, aceştia vor beneficia de un spor la salariul de bază. Nivelul acestuia este cel stabilit prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern (de ex. poate fi 1%, 5%, 10%, 15%, etc.), Codul Muncii republicat nespecificând un anumit procentaj.
Cazul 3: În situaţii de excepţie, repausul săptămânal poate fi acordat după o perioadă de activitate continuă care nu poate depăşi 14 zile calendaristice. În acest caz, este necesară obţinerea în prealabil a avizului inspectoratului territorial de muncă şi acordul sindicatului sau a reprezentantului salariaţilor, după caz. Presupunând că s-au obţinut aceste autorizări, salariaţii beneficiază de dublul compensaţiilor cuvenite pentru munca suplimentară (dublul sporului pentru munca suplimentară, care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază, conform negocierilor dintre părţi).
Cazul 4 : În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalaţiilor sau clădirilor unităţii, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari. Salariaţii al căror repaus săptămânal a fost astfel suspendat au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite pentru munca suplimentară (dublul sporului pentru munca suplimentară, care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază, conform negocierilor dintre părţi).

Baza legală: art.137, 138 Codul Muncii republicat

Lasă un comentariu

Filed under Resurse umane

Neplătitor de TVA primeşte servicii dintr-o ţară membră UE


Atunci când un contribuabil neplătitor de TVA primeşte o factură de servicii de la o ţară membră UE, avem posibile două cazuri:

1. Anterior primirii facturii, contribuabilul se înregistrează ca şi plătitor de TVA numai în scopul realizării unei achiziţii intracomunitare, şi ca urmare comunică furnizorului său membru UE un cod valid de TVA.

Trebuie menţionat că această înregistrare în scopuri de TVA se realizează prin depunerea declaratiei 091. Descarcă declaraţia 091 de aici: dec_91_OPANAF_7_2010
Acest cod de TVA este valabil doar pentru operaţinile UE efectuate şi nu se aplică şi pentru restul activităţilor economice desfăşurate în ţară.
Contribuabilul comunică partenerului său UE codul de TVA valid astfel obţinut prin depunerea formularului 091, iar furnizorul întocmeşte factura fără TVA, care este exigibil în Romînia şi nu în ţara furnizorului.
Nefiind înregistrat în România ca şi plătitor de TVA, contribuabilul va trebui să:
– depună pâna la data de 25 a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea TVA formularul 301, Decont special de TVA, conform informaţiilor preluate din jurnalul pentru cumpărări (se vor completa secţinile 4 si 4.1);
– depună pâna la data de 25 a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea TVA formularul 390, servicul fiind impozabil în România conform art. 133 alin.2 Cod Fiscal;
– calculeze TVA-ul de plată în România prin aplicarea cotei de TVA din România la baza rezultată din înmulţirea sumei în valută conform facturii emise de prestator cu cursul valutar BNR de la data emiterii facturii;
– achite efectiv TVA-ul rezultat către Bugetul de Stat.

2. Contribuabilul nu comunică un cod valid de TVA (se poate verifica prin aplicaţia VIES), şi atunci furnizorul UE va emite factura prin aplicarea cotei de TVA respective acelei ţări la baza impozabilă a facturii.
Practic, furnizorul UE evidenţiază un venit din prestarea serviciilor, împreună cu TVA-ul colectat aferent acestora către Bugetul de stat al ţării respective, unde şi plăteşte acest TVA.
Contribuabilul nostru din România, neplătitor de TVA, în calitate de beneficiar al unui serviciu care s-a taxat în ţara de rezidenţă a prestatorului va include valoarea TVA în valoarea cheltuielii cu serviciul respectiv achiziţionat, fără a evidenţia în mod distinct acest TVA.

Lasă un comentariu

Filed under Fiscalitate, TVA

Impozitarea veniturilor din subvenţii pentru o întreprindere individuală


Analizăm astăzi cazul unei întreprinderi individuale care are în derulare un proiect APDRP, măsura 112 sau 141, precum şi în cazul în care aceasta obţine venituri din subvenţii A.P.I.A., modul de impozitare pentru determinarea impozitului pe venit fiind în sistemul de impunere real.

În general, în cazul celor care au optat pentru impozitarea în sistem real, veniturile din subvenţii ar trebui să se adauge la veniturile obţinute din activitatea curentă, după care se scad cheltuielile şi la final se stabileşte profitul impozabil şi impozitul datorat.
Apare însă o excepţie stabilită prin HOTĂRÂREA nr. 50/2012 din 25 ianuarie 2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, publicată in Monitorul Oficial nr. 78 din 31 ianuarie 2012. Potrivit acesteia aceste venituri sunt considerate venituri neimpozabile la calculul impozitului pe venit.

Forma actuală a textului din Codul Fiscal:

ART. 42 Venituri neimpozabile

În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii; Norme metodologice:

4^1. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin acordate din bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile în conformitate cu legislaţia internă şi reglementările europene de exemplu:

– ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările ulterioare, începând cu anul 2010, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor ajutoare de stat.

sprijinul acordat producătorilor agricoli sub forma schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare potrivit Ordonanţei de urgenţă nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură şi actelor normative date în aplicarea acesteia;

sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală prin Axa 1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier prin Măsurile 112 – Instalarea tinerilor fermieri şi 141- Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă;
– alte forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008;

– forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007.

Lasă un comentariu

Filed under Fiscalitate, Impozit pe venit

Certificatul de înregistrare pentru stabilirea reşedinţei în România de către cetăţenii UE


Acest cerificat de înregistrare conţine următoarele date:
-seria ROU, numărul (7 caractere);
-CNP care începe cu cifra 7;
-data eliberării;
-numele si prenumele;
-data naşterii;
-locul naşterii;
-statul membru de origine;
-adresa din România;
-emitent O.R.I….. (aferent fiecărui judeţ în parte).

Certificatul de înregistrare este valabil 5 ani de la data emiterii.

Pentru eliberatea unui (nou) certificat sunt necesare următoarele documente:
-dovadă spaţiu (contract de proprietare, închiriere, comodat);
-predare certificat vechi in original (pentru reînnoire);
-timbru fiscal de 2 lei;
-declaraţie pe propria răspundere de completat de către persoana in cauză la sediul O.R.I..

În baza acestui certificat se întocmeşte şi contractul individual de muncă al respectivei persoane.

Fiecare birou O.R.I. este obligat să transmită Ministerului Finanţelor Publice baza de date a respectivelor persoane o dată la 6 luni. În cazul angajării cetăţenilor UE imediat, după emiterea acestui certificat, este recomandat să îi înregistraţi personal la Ministerului Finanţelor Publice, în baza unei copii de pe acest certificat.

Lasă un comentariu

Filed under TVA

TVA la vânzarea bunurilor cu plata în rate sau în care se prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente


Ce înseamnă livrare de bunuri?

Un rol important în determinarea momentului exigibilităţii TVA pentru vânzarea unui bun îl constituie momentul când această livrare are loc. Se consideră că bunurile au fost livrate în momentul când:

– se transferă dreptului de a dispune de bunuri ca un proprietar, conform art.128, alineatul 1 din Codul fiscal;
se predau efectiv a bunurile către o altă persoană, ca urmare a unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing (conform art.128, alineatul 3a din Codul fiscal).

Notă: punctele b şi c din art.128 din Codul fiscal nu sunt relevante pentru speţa în cauză.

ART. 134^1 Cod fiscal: Faptul generator pentru livrări de bunuri

(1) Faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol.
6) Pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar. Prin excepţie, în cazul contractelor care prevăd că plata se efectuează în rate sau al oricărui alt tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data livrării este data la care bunul este predat beneficiarului.

Exemple practice:
1. Potrivit prevederilor Codului fiscal şi potrivit prevederilor contabile (principiul prevalentei economicului asupra juridicului), în cazul in care:
– controlul asupra bunului se transferă la începutul contractului (inclusiv riscuri şi beneficii);
– bunul este predat efectiv (proces verbal predare-primire) la data semnării contractului;
– potrivit contractului, dreptul de proprietate se transferă după plata ultimei rate.
atunci: vânzarea se înregistrează la data semnării contractului . Exigibilitatea taxei intervine la aceasta dată iar factura trebuie emisa pentru toată valoarea specificată în contract. Astfel, venitul impozabil se inregistrează la această dată pentru toată contravaloarea bunului chiar dacă aceasta este încasată în mai multe rate.

2. Potrivit prevederilor Codului fiscal şi potrivit prevederilor contabile (principiul prevalentei economicului asupra juridicului), în cazul in care:

– cumpărătorul intră in posesia bunului după plata ultimei rate;
– bunul este predat efectiv (proces verbal predare-primire) la sfârşitul contractului după plata efectivă a ultimei rate;
– drepturile şi riscurile aferente deţinerii bunului (controlul asupra bunului) sunt transferate odată cu transferul dreptului de proprietate (la sfarsitul contractului).
atunci: ratele plătite de cumpărător reprezinta în fapt avansuri pentru achizitia bunului pentru care exigibilitatea TVA intervine la momentul încasării avansului sau la momentul emiterii facturii iar TVA este colectată doar pentru valoarea încasată/facturată. Venitul din vânzarea bunului se înregistrează la finalul contractului, moment în care se compensează avansurile încasate până la acel moment cu contravaloarea bunului respectiv.

TVA la dobanzi, pentru vanzarile cu plata in rate:

Dobânzile percepute pentru plăţile în rate se cuprind în baza de impozitare, fiind purtătoare de TVA, conform art. 137, alin. 1a):

(1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:

a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni;

Numai dobânzile percepute pentru plăţi cu intârziere nu sunt cuprinse în baza de impozitare privind TVA, conform art. 137 alin. (3) litera c) din Codul fiscal.

Lasă un comentariu

Filed under Fiscalitate, TVA

Declaraţia trimestrială 112


Cine sunt categoriile de contribuabili ce pot depune trimestrial declaraţia 112:
a) a.1. asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial,
a.2. persoane juridice, cu excepţia instituţiilor publice,
care în anul anterior au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;

b) persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;

c) persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;

d) persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice care exercită profesii libere şi asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

Persoanele şi entităţile prevăzute la literele a)-d) cu excepţia persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi persoanelor fizice care exercită profesii libere, precum şi a asocierilor fără personalitate juridică constituite între persoane fizice care, potrivit legii, folosesc personal angajat, care se înfiinţează în cursul anului, aplică regimul trimestrial de declarare începând cu anul înfiinţării dacă, odată cu declaraţia de înregistrare fiscală, declară că în cursul anului estimează un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv şi, după caz, urmează să realizeze un venit total de până la 100.000 euro.

Cum se depune trimestrial declaraţia 112:

Aceşti contribuabili depun trimestrial Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate aferentă fiecărei luni a trimestrului, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.
Depunerea trimestrială a declaraţiei constă în completarea şi depunerea a câte unei declaraţii pentru fiecare lună din trimestru.

Cum calculăm indicatorii Număr mediu salariaţi şi Venituri totale:

Numărul mediu de salariaţi se calculează ca medie aritmetică a numărului de salariaţi din declaraţiile 112 depuse pentru fiecare lună din anul anterior.

Venitul total se stabileşte pe baza informaţiilor din situaţiile financiare ale anului anterior.

Cum putem opta pentru declararea lunara a contribuţiilor din Declaraţia 112:
Toate categoriile de contribuabili enunţaţi mai sus la literele a)-d),pot opta pentru depunerea Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate lunar, dacă depun declaraţia privind opţiunea până la data de 31 ianuarie inclusiv (declaraţia 010).
Aceştia pot trece la regimul de declarare lunar începând cu luna ianuarie a anului pentru care s-a depus opţiunea.

Excepţii de la declararea trimestrială:

Ori de câte ori în cursul trimestrului persoanele prevăzute la:
– art. 296^3 lit. a)(persoanele fizice rezidente, care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri din desfășurarea unei activități dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte)
şi
-art. 296^3 lit.b)(persoanele fizice nerezidente, care realizează veniturile prevăzute la lit. a), cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte)
beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate sau le încetează calitatea de asigurat, plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzuţi la lit. a)-d) în calitate de angajatori ori de persoane asimilate angajatorului, depun declaraţia 112 până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a intervenit concediul medical sau încetarea calităţii de asigurat.
În acest caz, declaraţia/declaraţiile aferentă/aferente perioadei rămase din trimestru se depune/se depun până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.
În cazul în care încetarea calităţii de asigurat are loc în luna a doua a trimestrului, se vor depune atât declaraţia pentru prima lună a trimestrului, cât şi cea pentru luna a doua, urmând ca după încheierea trimestrului să se depună numai declaraţia pentru luna a treia.
Baza legală: art. 58, 296^19 Cod Fiscal

Lasă un comentariu

Filed under Analiza economico-financiara, Declaraţii, Fiscalitate

Accesul la dosarul fiscal on-line prin intermediul certificatului calificat


Accesul la dosarul fiscal al contribuabilului on-line este reglementat de Ordinul 230/2013. Prin aceasta, se doreşte asigurarea transparenţei datelor cuprinse în fişa pe plătitori. Accesul se efectuează de pe site-ul http://www.anaf.ro, meniul Declaraţii electronice, opţiunea Acces controlat la dosarul contribuabilului, prin autentificare pe baza certificatului digital.
La accesarea serviciului de acces controlat, meniul principal va afişa patru submeniuri de lucru:
1. submeniul Date identificare;
2. submeniul Vector fiscal;
3. submeniuri pentru fiecare declaraţie;
4. submeniul Situatie sintetica.
În vederea corelării evidenţei fiscale cu evidenţa contabilă a contribuabilului, datele vor fi actualizate până la data de 20 a fiecărei luni calendaristice.

Pentru a putea utiliza accesul la dosarul fiscal, trebuie completată declaraţia 152: cer_152_2013.

Listaţi, semnaţi şi ştampilaţi cererea pentru utilizarea unui certificat calificat (formularul 152) în 2 exemplare.

Privind împuternicirea de la contribuabil:
– în situaţia în care titularul certificatului calificat nu are calitatea de reprezentant legal al contribuabilului reprezentat, se prezintă documentul de împuternicire, autentificat de notarul public, din care rezultă dreptul titularului certificatului calificat de a accesa dosarul fiscal al contribuabilului, împreună cu o copie după cartea de identitate a împuternicitului;
– dacă există calitatea titularului certificatului calificat de reprezentant legal al contribuabilului, se prezintă documentul, în original şi copie, care atestă această calitate (acest document poate fi Hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor sau Statutul societăţii comerciale).
Prezentaţi documentele la orice unitate fiscală (împuternicirea, actul de identitate, formularul 152).
Confirmarea dreptului de utilizare a serviciului acces controlat la dosarul contribuabilului se face de regulă prin e-mail, pe adresa comunicată în formularul 152, în termen de 4-7 zile lucrătoare de la depunerea cererii.

După ce primiţi această confirmare, urmaţi următoarele instrucţiuni:Instructiuni_Dosar_Fiscal

Lasă un comentariu

Filed under Fiscalitate